Cantec naiv

de Emil Brumaru

Afară plouă laic și-aș vrea să fii aici,
Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri mici să-mbie,
Să lâncezim pe paturi ca doua mari pisici
După ce-au lins smântâna (slup-slup) din farfurie.

Ți-aș spune-ncet: Dă-mi mâna... și poate că mi-ai da-o
Cu sufletu-n ruină ca-n vechi foiletoane
În care-n moi fotolii leșină dulci cucoane
Vărsând pe sâni ceșcuțe de lapte cu cacao.

Ți-aș da deoparte părul cu gura de pe gât,
Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză
Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuza:
„Afară plouă laic și-s trist și mi-i urât... ”

BUDAPESTA

Prima escala: Cluj
A urmat Budapesta cu plimbări lungi prin oraș. Ca turist esti privilegiat: pietonale reabilitate, iluminat urban arhitectural si în centru, bineînțeles, muuuulte magazine.

Am urcat la Citadela și la castel unde am admirat orașul de la înălțime... Păcat că era înnorat, dar am tot incercat și butonat aparatul foto, în speranța că va ieși ceva.

Ultimele foto sunt dintr-un muzeu al comunismului, in aer liber. Intrarea un pic cam scumpă în raport cu numarul de statui. Arăta ca un început de muzeu, în așteptarea altor exponate.

Ultima oprire: Debrețen (Debrecen)