Veneția.....
...... are o personalitate puternică: te duce pe unde vrea ea sa mergi. Daca tu știi ca trebuie sa faci la dreapta, ea nu-ti ofera posibilitatea asta. Are traseele ei....
..... este labirintica. Un amalgam de straduțe înguste pe unde nu pot circula decât doi pietoni. De fapt, m-a mirat foarte mult cât e de inchisa zona centrala. Deși treceam peste apă, toata viața e concentrata spre interior, spre aceste alei. În aceasta zona admiri apa de pe un pod, un canal îngust intre doua clădiri, deajuns cât să se strecoare doua gondole una pe langă alta.
In timpul zilei aceste straduțe sunt destul de dinamice: multi turisti mergând in fiecare sens, magazine cu vitrine amenajate si viu colorate, dar seara.... totul se inchide, se trag obloanele, aleile devin pustii... si ai un sentiment al unei Veneții din alte timpuri, nesigura, usor sinistra, nu poti să nu te gandesti la cate mișmașuri s-au intâmplat pe aici.
...... este surprinzatoare. După ce mergi si mergi pe tot felul de alei, dintr-o data se deschide, nu foarte mult, doar cat să te lase să admiri o fațadă de biserică înghesuită între locuințe, o clădire mai deosebită sau un ponton la apa, o zona numai buna pentru gondolieri. E doar o gură de aer, cât să te faca să mergi mai departe, tot ca să descoperi.
...... este romantică. Chiar si pentru cei care nu sunt. Asta este atmosfera. Încărcata de un șarm aparte.
...... este deschisa spre apă. Depărtați-vă de zona centrala, care este concentrata spre interior (datorită comerțului)... Urmeaza zona locuintelor: aleile se largesc, apar trotuarele de o parte sau de ambele parti ale canalelor. Atmosfera este mai relaxata, dar la fel de vioaie. Pe canalele mai largi circula in voie diverse ambarcatiuni....
Aici a fost un usor oftat, așa .... pentru momente când iți aduci aminte de lucruri frumoase. Mai trebuie mers la Veneția.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu